Centrul parohial „Sfânta Maria Magdalena” din Republica Moldova

Centrul parohial „Sfânta Maria Magdalena”, finanțat de Monaco ”Aide et Presence” și ”Caritas” Viena,  care funcționează din anul 2003,   dispune de o cantină socială destinată bătrânilor singuri și facilități pentru organizarea de activități de educație non-formală pentru copiii. 

Activitățile sunt organizate prin implicarea unui grup de voluntari.

Cantina socială este un serviciu care constă în oferirea unei mese calde bătrânilor singuri, copiilor din familii social vulnerabile și persoanelor cu dizabilități. 

Persoanele vulnerabile sunt identificate de către preotul paroh, coordonatorul centrului și asistentul social din localitate și sunt incluse în lista beneficiarilor. Serviciul este oferit cinci zile în săptămână, de luni până vineri, de la ora 10:00 până la ora 15:00. 

Datorită acestui serviciu, 20 de bătrâni și copii din familii social-vulnerabile au asigurat zilnic câte un prânz cald. Beneficiarii cu dizabilități sunt deserviți la domiciliu de către cei 18 voluntari implicați în activitățile Centrului parohial.

Pr. Gheorghe Untilă, parohul bisericii „Sfântul Dumitru” din satul Roșu: „În Evanghelia după Matei, Mântuitorul spune: «am fost flămând, și Mi-aţi dat de mâncat; Mi-a fost sete, și Mi-aţi dat de băut; am fost străin, și M-aţi primit; am fost gol, și M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav, și aţi venit să Mă vedeţi». Aceste cuvinte ne dau un imbold de a-i ajuta pe cei necăjiţi și neajutoraţi, care nu au posibilitatea să se îngrijească singuri. Și această misiune o îndeplinim prin intermediul cantinei sociale.”

Povestea unui beneficiar: Ana Fieraru, în vârstă de 60 de ani, este beneficiară a cantinei sociale din anul 2003. Pe când avea 40 de ani, a suferit un ictus și a fost diagnosticată cu paralizie totală. Deși a crescut trei copii, doamna Ana a rămas neajutorată. Nu avea nici măcar o casă, locuia cu chirie. Câţiva ani a trăit singură, unicul ei sprijin și ajutor fiind voluntarii de la Centrul parohial „Sfânta  Maria Magdalena”. Zi de zi, tinerii se duceau la ea, o îngrijeau și o hrăneau. După luni grele de chin și suferinţă, în sat a revenit fiul doamnei Ana, pe care asistenţii sociali l-au convins să rămână alături de mama lui. Între timp, situaţia ei s-a agravat. De vreo câţiva ani, doamna Ana nu poate nici măcar să vorbească. Le mulţumește voluntarilor doar din privire, însă ochii ei, care se înviorează de fiecare dată când tinerii îi calcă pragul, spun mult mai multe decât ar spune prin cuvinte.

Cristina Erizan, voluntară la Centrul parohial „Sfânta Maria Magdalena” din satul Roșu: „În fiecare zi, vin la Centru ca să duc mâncare bătrânilor nevoiași și bolnavi. Îmi pare foarte rău că sunt neajutoraţi și vreau să fac măcar puţin ca să-i ajut”.